miercuri, 27 iulie 2011

Minutul de lectura..."Cizmulitele"


Cizmulitele….

Un copil, la gradinita, incearca sa isi incalte cizmulitele. Pentru ca nu se descurca, a cerut ajutorul educatoarei. Cu tot trasul si impinsul, cizmulitele nu vroiau nicidecum sa intre. Pana cand a reusit totusi sa il incalte, educatoarei i-au aparut broboane de transpiratie pe frunte. De aceea aproape ca i-au dat lacrimile cand copilul i-a zis:
- Doamna, dar sunt puse invels...
Intr-adevar, erau puse gresit...
Nu a fost cu nimic mai usor sa ii scoata cizmulitele decat sa i le puna, totusi a reusit sa isi pastreze calmul pana cand cizmulitele au fost iar incaltate, tot cu sudoare pe frunte, dar de data aceasta asa cum trebuia.
Insa atunci baietelul a zis:
- Cizmulitele astea nu sunt ale mele!!!
In loc sa tipe la el "De ce nu mi-ai spus?", educatoarea si-a muscat buza si
inca o data s-a chinuit sa il descalte. Cand s-a terminat chinul descaltatului,
baietelul i-a spus:
- Sunt cizmulitele flatelui meu. Mama mi-a zis sa le incalt pe astea azi.
Acum ea nu mai stia ce sa faca... Sa planga sau sa rada? A reusit totusi sa
stranga suficienta rabdare pentru a se lupta din nou cu cizmulitele. Cand, in
sfarsit, l-a incaltat, inainte de a-l trimite afara la joaca, l-a intrebat:
- Si acum, unde iti sunt manusile?
Trebuie sa ti le pun in maini ca sa poti pleca afara!
- Le-am bagat in cizmulite ca sa nu le pield... :)

sâmbătă, 23 iulie 2011

Minutul de lectura..."Legenda Educatoarei"


Când Bunul Dumnezeu a creat educatoarea, lucra deja în a şasea zi peste program (erau ore suplimentare). Atunci apăru Îngerul şi spuse:
            - Doamne, dar mult mai lucraţi la această figurină?
            Bunul Dumnezeu spuse:
            - Ai citit dorinţele speciale de pe comandă? Să fie uşor de îngrijit, dar să nu fie din plastic; să aibă 168 de părţi mobile, să aibă nervi de oţel şi o poală în care să şadă concomitent cel puţin 10 copii. Dar totuşi trebuie să încapă pe un scăunel de copil şi să trăiască cu precădere într-o poziţie plecată. Cuvântul ei să vindece totul, de la cucui până la durerea sufletească, şi să aibă 6 perechi de mâini.
            Atunci Îngerul scutură din cap şi spuse: „- 6 perechi de mâini, nu cred că este posibil!”
            - Nu mâinile îmi produc dureri de cap” , spuse Bunul Dumnezeu, „ci 3 perechi de ochi pe care educatoare trebuie să-i aibă.”
            - Fac parte din modelul standard? Întrebă Îngerul pe Bunul Dumnezeu.
            Acesta dădu din cap şi spuse: „- o pereche care să vadă prin uşa închisă, în timp ce întreabă: ce faceţi voi acolo, dincolo? – chiar dacă deja ştie. O a doua pereche în ceafă, cu care vede ce n-ar trebui să vadă, dar ce trebuie să ştie. Şi bineînţeles, cei 2 ochi aici, în faţă, cu care priveşte copilul care se comportă imposibil şi care totuşi exprimă: te înţeleg şi te iubesc tare mult, fără să spună un singur cuvânt.”
            - O, Doamne, spuse Îngerul şi se trase uşor de mânecă, mergeţi la culcare şi continuaţi mâine.
- Nu pot, spuse Bunul Dumnezeu, pentru că sunt aproape de a crea ceva, ce într-o anumită măsură îmi seamănă. Am reuşit să creez o figurină care se poate vindeca singură, dacă este bolnavă, care poate mulţumi 30 de copii cu o mică prăjitură aniversară, care poate convinge un copil de 6 ani să se spele pe mâini înainte de mâncare, care convinge pe unul de 3 ani că plastilina nu este comestibilă şi care transmite inconfundabil că picioarele le-am conceput cu precădere pentru mers, şi nu pentru lovit.
            Îngerul se plimbă încet de jur împrejurul modelului educatoarei.
            - Prea moale, suspină el.
            - Dar dârză, spuse Bunul Dumnezeu energic. Nici nu crezi câte poate realiza şi suporta această educatoare!
            - Poate să şi gândească?
            - Nu numai să gândească, ci poate încheia compromise şi judecăţi … şi poate uita!
            În final Îngerul se aplecă uşor asupra figurinei şi trecu cu degetele sale peste obrajii modelului.
            - Aici este o spărtură, spuse el. V-am spus eu: D-voastră încercaţi să introduceţi prea multe în acest model.
            - Acolo nu este o spărtură, spuse Bunul Dumnezeu, acolo este o lacrimă.
            - Pentru ce e bună?
            - Ea curge la bucurie, necaz, dezamăgire, durere, părăsire.
            - Sunteţi un adevărat geniu! spuse Îngerul.
            Atunci Bunul Dumnezeu privi dus pe gânduri şi spuse:
            - Lacrima … , păi da, ea este ventilul de supraplin.
            Sperăm că v-am descreţit frunţile, dar nu este doar o legendă, ci există mult adevăr în această povestioară…. .
             

duminică, 3 iulie 2011

In atentia parintilor!

In perioada 01.07.2011-05.08.2011 gradinita este inchisa pentru igienizari si efectuari de concedii.

In luna august cand copiii vin la gradinita este obligatoriu:
- examenul coproparazitologic
-exudatul faringian

In perioada 23-31.08.2011 se fac inscrierile si reinscrierile copiilor la gradinita pentru anul scolar 2011-2012.

Copiii care nu au fost inscrisi,reinscrisi in aceasta perioada vor fi considerati retrasi din institutia noastra la data de 01.09.2011